Pragul lactic: definiție, cum îl măsurați și cum îl antrenați
Antrenament

Pragul lactic: definiție, cum îl măsurați și cum îl antrenați

Echipa RunRun 2026-11-17

Pragul lactic explicat fără jargon: LT1 și LT2, diferența față de pragul anaerob și VMA, repere de ritm și de frecvență cardiacă, testul de 30 de minute, fiabilitatea ceasurilor Garmin, COROS și Suunto, antrenamente și metoda norvegiană, cu studiile pe care se sprijină.

Pragul lactic este intensitatea peste care lactatul se acumulează în sânge mai repede decât îl poate elimina organismul. Se disting două praguri: primul prag (LT1), unde lactatul începe să crească, și al doilea (LT2), cel mai intens efort pe care îl puteți menține în echilibru, aproximativ 30-60 de minute. La un alergător antrenat, LT2 se situează pe la 88-92 % din frecvența cardiacă maximă, între ritmul de 10 km și cel de semimaraton. Este unul dintre cei mai buni indicatori de performanță pe 10 km, semimaraton și maraton, și se poate antrena.

Articol actualizat pe 17 noiembrie 2026. Fiecare cifră trimite la un studiu sau la o sursă oficială, enumerate la finalul articolului.

Pragul lactic pe scurt

Primul prag (LT1)Al doilea prag (LT2)
Alte denumiriPrag aerob, prag ventilatoriu 1 (VT1)Prag anaerob, VT2, OBLA, starea stabilă maximă a lactatului (MLSS)
Ce se întâmplăLactatul din sânge părăsește nivelul de repausProducția de lactat egalează exact eliminarea lui
Reper de lactatemieAproximativ 2 mmol/L (convenție)4 mmol/L prin convenție, între 2 și 8 mmol/L în funcție de persoană
Durată sustenabilăMai multe oreAproximativ 30-60 de minute
SenzațieRespirație confortabilă, puteți vorbi în propoziții„Greu, dar sub control”, doar câteva cuvinte
La ce foloseșteDelimitează rezistența fundamentalăStabilește ritmul antrenamentelor la prag, prezice performanța

Pragul lactic: definiție

În timpul efortului, mușchii transformă glucoza în piruvat, din care o parte devine lactat. Lactatul nu este un deșeu: se formează permanent, chiar și atunci când oxigenul nu lipsește, și servește drept combustibil pentru inimă și mușchi, drept materie primă pentru ficat ca să refacă glucoza și drept moleculă de semnalizare (Brooks, 2018). Faimoasa „arsură” nu este cauzată de un „acid lactic” care s-ar acumula: termenul este o scurtătură veche.

Pe măsură ce intensitatea crește, producția de lactat ajunge să depășească capacitatea organismului de a-l recicla. Lactatemia (concentrația de lactat din sânge) începe atunci să urce fără să se mai stabilizeze, iar efortul devine imposibil de susținut pe termen mediu. Pragul lactic desemnează acest punct de basculare. De aceea „prag anaerob”, termen încă foarte folosit, este impropriu: la prag, metabolismul rămâne în covârșitoare măsură aerob.

O analiză din 2009 inventariază 25 de moduri diferite de a defini pragul pe baza unei curbe de lactat (Faude et al.). Ele se împart în două familii, care corespund celor două praguri:

  • LT1: prima intensitate la care lactatul depășește nivelul de repaus. Sub ea vă aflați în domeniul „moderat”, cel al rezistenței fundamentale.
  • LT2: cea mai mare intensitate la care producția și eliminarea rămân în echilibru, numită starea stabilă maximă a lactatului (MLSS). Se menține în general 30-60 de minute (Beneke et al., 2011).

Valoarea „4 mmol/L”, prezentată adesea drept pragul, este o convenție apărută la începutul anilor 1980: Sjödin și Jacobs (1981) o numesc OBLA, Heck et al. (1985) o justifică. Măsurată în stare stabilă, lactatemia la prag variază în realitate între 2 și 8 mmol/L de la un alergător la altul (Billat et al., 2003): doi atleți la 4 mmol/L nu se află deci neapărat în același punct al curbei lor.

LT1, LT2, VT1, VT2, viteza critică: ce înseamnă fiecare?

Termenii diferă în funcție de metoda de măsurare. Iată echivalențele folosite în studii:

TermenMăsurat prinCorespunde
LT1, prag aerobAnaliză de sânge (prima creștere a lactatului)Primului prag
VT1, prag ventilatoriu 1Analiza gazelor respiratoriiPrimului prag (asimilat adesea cu aproximativ 2 mmol/L)
LT2, prag anaerobAnaliză de sânge (punctul de inflexiune al curbei)Celui de-al doilea prag
OBLALactatemie fixă de 4 mmol/LO aproximare a celui de-al doilea prag
MLSSMai multe eforturi constante de 30 de minuteDefiniția de referință a celui de-al doilea prag
VT2, punctul de compensare respiratorieAnaliza gazelor respiratoriiCelui de-al doilea prag (asimilat adesea cu aproximativ 4 mmol/L)
Viteza critică, puterea criticăMai multe cronometrări (de exemplu 3 și 12 minute)Limitei superioare a stării stabile, puțin peste MLSS

Viteza critică merită o mențiune: pentru mai mulți fiziologi, ea este cea mai bună graniță între un efort care se stabilizează și un efort care duce la epuizare (Poole et al., 2016). Se situează puțin peste MLSS și nu se poate menține decât aproximativ 20-30 de minute (Jones et al., 2019).

Pragul lactic și VMA: care este diferența?

VMA (viteza maximă aerobă) este viteza la care atingeți consumul maxim de oxigen: se menține 4-8 minute. Pragul lactic arată cât din această VMA puteți folosi timp îndelungat. Doi alergători cu o VMA de 16 km/h pot avea praguri foarte diferite, iar cel cu pragul mai ridicat va alerga mai repede la semimaraton.

Antrenorii situează adesea LT2 între 80 și 90 % din VMA. Acest reper este o convenție a antrenorilor, nu rezultatul unui studiu: depinde de nivelul și de economia dumneavoastră de alergare. Pentru a transforma aceste procente în ritmuri concrete, tabelul VMA de la RunRun vă arată ritmul corespunzător fiecărui procent din VMA.

La ce ritm și la ce frecvență cardiacă se situează pragul?

Reperele publicate nu spun toate același lucru, pentru că nu vizează același prag. Iată-le pe cele care se sprijină pe o sursă verificabilă:

ReperLT1 (primul prag)LT2 (al doilea prag)Sursă
% din VO2max, neantrenatPe la 60 %—Joyner și Coyle, 2008
% din VO2max, antrenat75-90 %—Joyner și Coyle, 2008
% din VO2max, elita mondială83 %92 %Jones et al., 2021
% din FC max, metoda Daniels—88-92 %V.O2 (Jack Daniels)
% din FC max, ceasurile Garmin—Aproximativ 90 % la alergătorul experimentatManualul Garmin
RitmPartea superioară a ritmului de rezistență fundamentalăÎntre ritmul de 10 km și cel de semimaratonGarmin; Daniels
Diferența față de ritmul de 5 km—Cu aproximativ 15-19 s/km mai lentV.O2 (Jack Daniels)

Exemplu: un alergător care termină 10 km în 45 de minute (4 min 30 s/km) și semimaratonul în 1 h 40 (4 min 44 s/km) are pragul în jur de 4 min 30-4 min 45 s/km. Cu o FC max de 185 de bătăi pe minut, intervalul lui Daniels dă 163-170 bpm. Pentru a-l calcula pe al dumneavoastră, calculatorul de zone de frecvență cardiacă plasează pragul în zona 4.

Un reper interesant vine din proiectul Nike Breaking2: la șaisprezece alergători de clasă mondială, ritmul unui maraton în 2 ore se situa peste al doilea prag (Jones et al., 2021). La majoritatea alergătorilor, dimpotrivă, maratonul se aleargă chiar sub al doilea prag (Billat et al., 2003).

De ce contează atât de mult pragul lactic

Pragul prezice performanța pe distanțe lungi mai bine decât VO2max:

  • La 18 alergători, de la 3,2 km la maraton, viteza de la debutul acumulării de lactat este variabila cea mai strâns legată de timp (corelație de 0,91 sau mai mult, față de 0,83 sau mai mult pentru VO2max) (Farrell et al., 1979).
  • La 18 maratoniști, viteza la 4 mmol/L explică 92 % din diferențele de viteză la maraton (Sjödin și Jacobs, 1981).
  • O analiză a 32 de studii găsește corelații puternice între prag și performanță în marea majoritate a cazurilor, mai ales în alergare (Faude et al., 2009).

Și este o pârghie care rămâne disponibilă atunci când VMA stagnează: vedeți cum să relansați o VMA care a ajuns la platou.

Cum să vă măsurați pragul lactic

În laborator: referința

Testul clasic se face pe bandă sau pe pistă, în trepte de 3-5 minute din ce în ce mai rapide, cu o picătură de sânge prelevată din deget sau din lobul urechii la fiecare treaptă. Se trasează curba lactatului, apoi se citesc pe ea LT1 și LT2. MLSS, definiția cea mai riguroasă, presupune mai multe eforturi constante de 30 de minute la viteze diferite (Beneke et al., 2000). Lactatometrele portabile permit efectuarea acestor măsurători pe teren, cu condiția respectării protocolului.

Pe teren: testul de 30 de minute

Testul lui Joe Friel, antrenor american, este simplu și gratuit: după o încălzire bună, alergați 30 de minute singur, cât mai repede posibil, ca într-o cursă. Apăsați „tur” la minutul al zecelea. Frecvența cardiacă medie din ultimele 20 de minute aproximează FC la prag, iar ritmul mediu din aceste 20 de minute aproximează ritmul la prag (TrainingPeaks). Contează să alergați singur: un partener sau un număr de concurs vă împing să mergeți mai repede decât la antrenament.

Repetați-l la fiecare 6-8 săptămâni, pe același traseu și în condiții apropiate, pentru a vă urmări progresul. Un 10 km alergat recent la maximum oferă o informație asemănătoare.

Testul Conconi: de evitat

Testul Conconi caută punctul în care frecvența cardiacă încetează să crească liniar odată cu viteza. Un studiu de control a găsit acest punct de inflexiune doar la 9 alergători din 14, și net peste adevăratul prag: pe la 95 % din FC max. La această viteză, alergătorii nu rezistau decât 16 minute, față de 30 de minute la adevărata lor viteză de prag (Jones și Doust, 1997). Autorii consideră metoda nevalidă.

Cât de fiabile sunt ceasurile

MarcăCe face ceasulCentură cardio
GarminEstimează FC, ritmul și puterea la prag, printr-un test ghidat sau automat în timpul ieșirilorNecesară pe modelele mai vechi; nu mai e necesară de la actualizarea din decembrie 2024 pe Forerunner 255, 265, 955 și 965, fēnix 7 și 8 și Enduro 3
COROSStabilește ritmul și FC la prag printr-un test de alergare ghidat (Running Fitness Test) sau pe baza ieșirilorNespecificat de COROS
SuuntoZoneSense estimează pragurile aerob și anaerob pe baza variabilității frecvenței cardiaceObligatorie
PolarPropune mai ales un test de VMA și VO2max (Running Performance Test)—

Studiile independente îndeamnă la prudență:

  • La 26 de alergători, Garmin fēnix 7 a găsit o FC la prag corectă (abatere de 1,7 %, nesemnificativă), dar un ritm la prag subestimat cu 12 %: 11,9 km/h în loc de 13,3 km/h măsurați prin lactat (Heiber et al., 2024).
  • Un studiu din 2025 pe trei ceasuri (Huawei, Garmin Forerunner 265, COROS Pace 3) găsește erori medii de 13-26 % la ritmul de prag și de 6-7 % la FC. Niciunul nu este echivalent cu laboratorul (Lu et al., 2025).

În practică: frecvența cardiacă la prag indicată de un ceas recent este un reper utilizabil; ritmul la prag afișat este mult mai puțin. Comparați-l cu timpul dintr-o cursă sau cu un test de 30 de minute.

Cu RunRun Premium, pagina Zonele mele de antrenament vă estimează ritmul de prag pe baza recordului „Prag 60”, a antrenamentelor la prag validate sau a ieșirilor sincronizate și îl actualizează pe măsură ce progresați.

Cum să vă îmbunătățiți pragul lactic

Antrenamentele la prag

Principiul: să petreceți timp la ritmul de prag, nu peste el. Formatele cele mai folosite:

AntrenamentConținutPentru cine
Tempo continuu20 de minute la ritm de prag (durata recomandată de Daniels), mai mult spre finalul pregătirii pentru maratonAlergător constant, pregătire de la 10 km la maraton
Intervale lungi („cruise intervals” ale lui Daniels)3-5 × 8-10 minute, recuperare 1-2 minute la pas alergător lejerFormatul cel mai ușor de susținut fără a depăși ritmul
Intervale medii5 × 5 minute sau 6 × 1.000 m, recuperare 1 minutPrimele antrenamente la prag
Prag pe pantă lină sau în natură3 × 10 minute la senzația „greu, dar sub control”Alergători de trail, teren fără ritm stabil

Jack Daniels recomandă repetări de 5-15 minute cu 1-2 minute de recuperare: pauzele scurte mențin lactatemia aproximativ constantă de la o repetare la alta (V.O2). Cea mai frecventă greșeală este să alergați aceste antrenamente prea repede: la final, trebuie să mai puteți face o repetare.

Pentru a include aceste antrenamente într-o progresie, planul nostru gratuit le dozează săptămână de săptămână: plan de maraton în 3 h 30.

Metoda norvegiană și „pragul dublu”

Popularizată de frații Ingebrigtsen, această metodă a fost descrisă de Marius Bakken, unul dintre inventatorii ei (Casado et al., 2023). Se bazează pe aproximativ 180 km pe săptămână, dintre care patru antrenamente la prag grupate în două „duble” (două antrenamente în aceeași zi), controlate cu lactatometrul între 2 și 4,5 mmol/L. O săptămână tip:

  • Marți: 5 × 6 minute la 2,5 mmol/L dimineața, apoi 10 × 1.000 m la 3,5 mmol/L seara, recuperare 1 minut.
  • Joi: 5 × 2 km la 2,5 mmol/L dimineața, apoi 25 × 400 m la 3,5 mmol/L seara, recuperare 30 de secunde.
  • Sâmbătă: 20 × 200 m în pantă, mult mai intens.

Ideea de reținut pentru un amator nu este volumul, inaccesibil, ci controlul intensității: antrenamente la prag scăzut, fracționate, suficient de blânde pentru a fi repetate des fără epuizare.

Polarizat sau piramidal: cât prag pe săptămână?

  • Pe parcursul a 9 săptămâni, la 48 de atleți antrenați, grupul polarizat (mult foarte ușor, puțin foarte intens) a progresat cel mai mult: +11,7 % la VO2 de vârf și +8,1 % la viteza la 4 mmol/L. Grupul care se antrena mai ales la prag nu a mai progresat (Stöggl și Sperlich, 2014).
  • La alergătorii de fond de nivel înalt, distribuția cea mai frecventă este piramidală: mult ușor, o parte de prag în fiecare săptămână, puțin foarte intens; maratoniștii sunt mai degrabă piramidali, alergătorii de 1.500 m mai degrabă polarizați (Casado et al., 2022).
  • O analiză amintește că nicio dovadă nu arată că intensitatea de prag ar fi, în sine, deosebit de eficientă (Beneke et al., 2011).

În practică: păstrați cea mai mare parte a volumului în rezistență fundamentală (vedeți ghidul nostru despre zonele cardiace și regula 80/20), programați un antrenament la prag pe săptămână, două în pregătirea pentru semimaraton sau maraton, și lăsați cel puțin o zi ușoară între două antrenamente grele.

Greșelile frecvente

  • Alergarea la prag prea repede. Peste prag, antrenamentul devine un antrenament de VMA deghizat, mai obositor și mai puțin util pentru scopul urmărit.
  • Încrederea într-o valoare unică. Pragul se schimbă cu forma, căldura, oboseala și altitudinea: un test la fiecare două luni valorează mai mult decât o cifră fixă.
  • A lua ritmul de pe ceas drept o măsurătoare. Studiile arată erori de până la 26 % la ritmul de prag estimat.
  • Confuzia dintre cele două praguri. O zonă „prag aerob” de pe ceas (LT1) nu este un ritm de antrenament la prag (LT2).
  • Neglijarea rezistenței fundamentale. Volumul ușor este cel care ridică ambele praguri pe termen lung; antrenamentele la prag doar le șlefuiesc.

FAQ — Întrebări frecvente despre pragul lactic

Ce este pragul lactic în alergare?

Este intensitatea peste care lactatul se acumulează în sânge mai repede decât este eliminat. Al doilea prag (LT2) corespunde celui mai rapid ritm pe care îl puteți menține în echilibru, aproximativ 30-60 de minute, în general între ritmul de 10 km și cel de semimaraton.

Pragul lactic și pragul anaerob sunt același lucru?

În limbajul curent, da: „prag anaerob” desemnează al doilea prag lactic. Termenul este înșelător, pentru că la prag efortul rămâne în principal aerob, iar lactatul nu este produs din lipsă de oxigen.

Cum vă calculați pragul lactic fără laborator?

Alergați 30 de minute singur, cât mai repede posibil, după încălzire: frecvența cardiacă medie din ultimele 20 de minute aproximează FC la prag, iar ritmul mediu din aceste 20 de minute aproximează ritmul la prag. O cursă recentă de 10 km oferă o estimare apropiată.

La ce procent din FC max se situează pragul lactic?

La un alergător antrenat, al doilea prag se situează în general pe la 88-92 % din FC max (metoda Daniels). La un începător, este mai jos. Primul prag se situează net mai jos.

La ce procent din VMA se situează pragul lactic?

Este estimat în mod curent între 80 și 90 % din VMA, dar este o convenție, nu o valoare măsurată: variază în funcție de nivel și de economia de alergare. Un timp recent de cursă oferă o estimare mai precisă.

Ceasurile Garmin măsoară bine pragul lactic?

Frecvența cardiacă la prag estimată de un Garmin recent este apropiată de măsurătoarea de laborator (abatere sub 2 % într-un studiu pe fēnix 7). Ritmul la prag este mult mai puțin precis: subestimat cu 12 % în același studiu.

Câte antrenamente la prag pe săptămână?

Unul pe săptămână este suficient pentru majoritatea alergătorilor, două în pregătirea specifică pentru semimaraton sau maraton, cu cea mai mare parte a volumului în rezistență fundamentală și cel puțin o zi ușoară între două antrenamente grele.

În cât timp vă puteți îmbunătăți pragul lactic?

Într-un studiu pe 9 săptămâni, atleți deja antrenați au câștigat 8 % la viteza la 4 mmol/L cu un antrenament polarizat (Stöggl și Sperlich, 2014). Socotiți deci mai multe săptămâni de antrenament regulat înainte de a repeta testul.

Ce lactatemie corespunde pragului lactic?

Prin convenție, 2 mmol/L pentru primul prag și 4 mmol/L pentru al doilea. Măsurată în stare stabilă, lactatemia la al doilea prag variază în realitate între 2 și 8 mmol/L în funcție de persoană.

Pe scurt

Pragul lactic este mai puțin o cifră și mai mult o zonă: limita superioară a ceea ce puteți menține mult timp. Măsurați-l simplu (un test de 30 de minute sau o cursă recentă), feriți-vă de ritmul afișat de ceas, lucrați-l o dată sau de două ori pe săptămână fără a depăși ritmul și păstrați restul în rezistență fundamentală. Pentru a ști ce antrenamente să programați și când, urmați planul nostru de maraton în 3 h 30. Pentru a vă prezice timpul pe o altă distanță, folosiți calculatorul de echivalențe de timp.

Surse

  • Beneke R, Hütler M, Leithäuser RM. Maximal lactate-steady-state independent of performance. Med Sci Sports Exerc, 2000. PubMed
  • Beneke R, Leithäuser RM, Ochentel O. Blood lactate diagnostics in exercise testing and training. Int J Sports Physiol Perform, 2011. PubMed
  • Billat VL et al. The concept of maximal lactate steady state. Sports Med, 2003. PubMed
  • Brooks GA. The Science and Translation of Lactate Shuttle Theory. Cell Metab, 2018. PubMed
  • Casado A et al. Training Periodization, Methods, Intensity Distribution, and Volume in Highly Trained and Elite Distance Runners: A Systematic Review. Int J Sports Physiol Perform, 2022. PubMed
  • Casado A, Foster C, Bakken M, Tjelta LI. Does Lactate-Guided Threshold Interval Training within a High-Volume Low-Intensity Approach Represent the "Next Step" in the Evolution of Distance Running Training? Int J Environ Res Public Health, 2023. PMC
  • Farrell PA et al. Plasma lactate accumulation and distance running performance. Med Sci Sports, 1979. PubMed
  • Faude O, Kindermann W, Meyer T. Lactate threshold concepts: how valid are they? Sports Med, 2009. PubMed
  • Garmin. Notă de actualizare a ceasurilor, decembrie 2024 (detectarea automată a pragului lactic cu frecvența cardiacă măsurată la încheietură), și pagina „Prag lactic” din secțiunea Running Science. garmin.com
  • Heck H et al. Justification of the 4-mmol/l lactate threshold. Int J Sports Med, 1985. PubMed
  • Heiber M et al. Garmin Fēnix 7 Underestimates Performance at the Lactate Threshold in Comparison to Standardized Blood Lactate Field Test. Open Access J Sports Med, 2024. Dove Press
  • Jones AM, Doust JH. The Conconi test is not valid for estimation of the lactate turnpoint in runners. J Sports Sci, 1997. PubMed
  • Jones AM et al. Physiological demands of running at 2-hour marathon race pace. J Appl Physiol, 2021. PubMed
  • Jones AM et al. The maximal metabolic steady state: redefining the "gold standard". Physiol Rep, 2019. PubMed
  • Joyner MJ, Coyle EF. Endurance exercise performance: the physiology of champions. J Physiol, 2008. PMC
  • Lu et al. Fiabilitatea ceasurilor inteligente în estimarea pragului lactic. Front Physiol, 2025. Frontiers
  • Poole DC et al. Critical Power: An Important Fatigue Threshold in Exercise Physiology. Med Sci Sports Exerc, 2016. PubMed
  • Sjödin B, Jacobs I. Onset of blood lactate accumulation and marathon running performance. Int J Sports Med, 1981. PubMed
  • Stöggl T, Sperlich B. Polarized training has greater impact on key endurance variables than threshold, high intensity, or high volume training. Front Physiol, 2014. PMC
  • COROS. What is lactate threshold? (31.10.2025). coros.com
  • Suunto. ZoneSense FAQ. suunto.com
  • TrainingPeaks. Joe Friel's Quick Guide to Setting Zones. trainingpeaks.com
  • V.O2 (Jack Daniels). Threshold training. vdoto2.com

Reperele din acest articol sunt medii provenite din literatura științifică. Ele nu înlocuiesc nici un bilanț medical, nici sfatul unui antrenor.